Băile Tuşnad la 32 km de Miercurea Ciuc
Băile Tuşnad (maghiară Tusnádfürdő) este un oraş în judeţul Harghita, Transilvania, România. Are o populaţie de 1.728 locuitori, fiind oraşul cu cel mai mic număr de locuitori din România. Este situat în partea sudică a depresiunii Ciucului, între munţii Harghita şi Bodoc, în cheiurile Oltului, la o altitudine de 650m. Este o importantă staţiune balneo-climaterică.
Istoria: data cea mai probabilă pentru fondarea staţiunii este anul 1842. Vindecarea miraculoasă a unui fiu de cioban a atras atenţia asupra efectului terapeutic al apelor minerale, după care s-au pus bazele unei societăţi pe acţiuni în vederea exploatării staţiunii în anul 1845. Cu ocazia revoluţiei din anul 1849 staţiunea este distrusă; reconstrucţia începe abia în 1852.
2009. szeptember 3., csütörtök
Băile Govora lângă Râmnicu Vâlcea
Băile Govora (simplu Govora) este un oraş-staţiune aşezat în nord-estul judeţului Vâlcea,România. Numele de Govora îi vine din dialectul traco-dac şi înseamnă adâncitură, vale cu multe izvoare. Se poate ajunge la staţiune folosind DN Râmnicu Vâlcea - Horezu - Târgu Jiu.
Băile Govora se dezvoltă târziu ca localitate urbană şi staţiune balneară. În anul 1876, ţăranul Gheorghe Ciurea sapă un puţ şi constată că iese apă care arde (denumire a petrolului greu, cunoscut şi sub numele de păcură). De asemeni iese şi apă sărată, aceasta neputând fi folosită ca apă de băut.
Sondajele ulterioare după petrol, scot la suprafaţă apă sărată, iodurată şi nămol sapropelic, pe care medicul militar Zorileanu o recomandă pentru tratamente reumatismale.
Se începe exploatarea izvoarelor în anul 1879, tratamentul făcându-se un timp în copăi (căzi de baie din lemn) amenajate la mănăstirea Govora în chilii, mănăstire ce se află la circa 6 Km de locul acestora. Apa de la aceste izvoare era dusă cu sacalele( nişte butoaie mari puse în care trase de animale) la mănăstire.
Primul stabiliment pentru tratament balnear ia fiinţă în anul 1887 şi avea 29 de cabine pentru băi calde.
Inaugurarea oficială a staţiunii are loc în anul 1910 odată cu darea în exploatare a hotelului Palace, care are particularitatea constructivă ca fiecare cameră să aibă cel puţin o oră soare pe zi. Se spunea că la Govora se închiria soarele cu ora. Tot atunci se dă în exploatare o bază de tratament cu căzi de baie din fontă, centrala termică pentru încălzirea apei şi iarna pentru căldură.
Ulterior, paralel cu dezvoltarea staţiunii se construiesc alte hoteluri şi pensiuni, se dezvoltă ca localitate, devenind după anii 1950 oraş.
Băile Govora se dezvoltă târziu ca localitate urbană şi staţiune balneară. În anul 1876, ţăranul Gheorghe Ciurea sapă un puţ şi constată că iese apă care arde (denumire a petrolului greu, cunoscut şi sub numele de păcură). De asemeni iese şi apă sărată, aceasta neputând fi folosită ca apă de băut.
Sondajele ulterioare după petrol, scot la suprafaţă apă sărată, iodurată şi nămol sapropelic, pe care medicul militar Zorileanu o recomandă pentru tratamente reumatismale.
Se începe exploatarea izvoarelor în anul 1879, tratamentul făcându-se un timp în copăi (căzi de baie din lemn) amenajate la mănăstirea Govora în chilii, mănăstire ce se află la circa 6 Km de locul acestora. Apa de la aceste izvoare era dusă cu sacalele( nişte butoaie mari puse în care trase de animale) la mănăstire.
Primul stabiliment pentru tratament balnear ia fiinţă în anul 1887 şi avea 29 de cabine pentru băi calde.
Inaugurarea oficială a staţiunii are loc în anul 1910 odată cu darea în exploatare a hotelului Palace, care are particularitatea constructivă ca fiecare cameră să aibă cel puţin o oră soare pe zi. Se spunea că la Govora se închiria soarele cu ora. Tot atunci se dă în exploatare o bază de tratament cu căzi de baie din fontă, centrala termică pentru încălzirea apei şi iarna pentru căldură.
Ulterior, paralel cu dezvoltarea staţiunii se construiesc alte hoteluri şi pensiuni, se dezvoltă ca localitate, devenind după anii 1950 oraş.
Călimăneşti - Căciulata pe Valea Oltului
Staţiunea balneo-climaterică
Legenda spune că un cioban se spovedeşte călugărilor mănăstirii Cozia spunându-le că el s-a vindecat de "metehnele trupului" scăldându-se într-un lac din "câmpul lui Căliman". Crede că acest lac are "puteri cereşti din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile rănite s-au vindecat". Călugării au verificat mărturia ciobanului şi au găsit chiar în jurul mănăstirii izvoare de unde "cură piatră pucioasă". Meşteri în a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lângă mănăstire o "bolniţă" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin să se trateze.
Însuşi ctitorul mănăstirii Cozia domnitorul Mircea cel Bătrân a venit şi s-a tratat aici la bătrâneţe. Mai târziu va veni spre vindecare şi urmaşul său Matei Basarab.
Pe la jumătatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomandă împăratului Napoleaon al III-lea, care suferea de o boală a ficatului , apa actualului izvor nr. 1 de la Căciulata. Apa era îmbuteliată şi dusă cu poştalionul la Paris.
De asemeni Frantz Joseph, regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Căciulata.
Datorită faimei apelor miraculoase staţiunea Călimăneşti nu a mai parcurs toate etapele dezvoltării de la cătun la sat, comună, oraş, ci a trecut direct la stadiul de staţiune.
Frumuseţea locurilor este aceea care-i determină pe marii potentaţi ai începutului de secol XX să-şi construiască splendide vile în stil elveţian, un sanatoriu şi cazinouri (clădirea actualei biblioteci şi unul pe insula Ostrov) pentru petrecerea vacanţelor într-un peisaj încântător a Văii Oltului, plină de verdeaţă şi de aerul curat al munţilor.
După 1900 la Călimăneşti se construieşte "Hotel Central", dotat cu o bază de tratament, la început băi, iar apoi cu diferite proceduri balneare. Tot odată pacienţii fac şi cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se află atât la Călimăneşti-Centru, cât şi la Căciulata.
În anul 1912, pe insula Ostrov, unica insulă a râului Olt locuibilă, de fapt unica insulă a unui râu interior din România , în cadrul mirific al unei păduri seculare de brad se construieşte un cazinou în partea de sud la locul numit la Vâltoare. În acest loc de-a lungul timpului au avut loc întreceri sportive ale înotătorilor locali. Deasemeni a fost amenajată o popicărie şi o scenă, locul prezentării unor spectacole artistice. Insula a atras viligiaturiştii nu numai prin prezenţa cazinoului, pădurii seculare şi susurului cristalin al apelor bătrânului Alutus. Insula a fost şi este locul Schitului Ostrov, ctitorie a lui Neagoe Basarab.
De remarcat este faptul că în anii 1975-1980, datorită lucrărilor de amenajare hidrotehnică a Oltului insula a fost supraînălţată, de asemeni şi schitul, însă autoritătile de atunci au considerat că nu este necesară şi reconstrucţia cazinoului. Dar ce a fost mai dezastros a fost ca toată pădurea seculară a fost distrusă, aceea replantată nefiind nici pe departe de ceea ce a fost cândva. Şi mai mult, fără niciun respect cel puţin de o ctitorie a unuia din importanţii domnitori ai neamului românesc, ce să mai discutăm de un lăcaş de închinăciune, lângă schit au construit un ştrand. După 1989, lucrurile au intrat într-un făgaş normal, insula fiind acum cedată schitului.
Tot cu această ocazie a lucrărilor hidro, au dispărut şi cele două bacuri care traversau Oltul la Păuşa şi din insula Ostrov la fosta haltă CFR, Călimăneşti.
Staţiunea, în timp se extinde către Căciulata unde există izvoare termale şi minerale din belşug, iar apoi către Cozia, prin construirea de hoteluri şi baze de tratament.
La Păuşa se află una din cele mai mari tabere şcolare şi studenţeşti, locul unde generaţii de elevi şi studenţi au petrecut clipe de neuitat ale vacanţelor şcolare. De aici au pornit în drumeţii spre mănăstirile Turnu,Stănişoara,Cozia, ori Cornetu, Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) şi muntele Cozia, magnificul urs de piatră culcat pe spate. Tot neuitate au rămas şi serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile.
Industria de bază a oraşului este cea a turismului balnear.
Legenda spune că un cioban se spovedeşte călugărilor mănăstirii Cozia spunându-le că el s-a vindecat de "metehnele trupului" scăldându-se într-un lac din "câmpul lui Căliman". Crede că acest lac are "puteri cereşti din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile rănite s-au vindecat". Călugării au verificat mărturia ciobanului şi au găsit chiar în jurul mănăstirii izvoare de unde "cură piatră pucioasă". Meşteri în a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe lângă mănăstire o "bolniţă" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin să se trateze.
Însuşi ctitorul mănăstirii Cozia domnitorul Mircea cel Bătrân a venit şi s-a tratat aici la bătrâneţe. Mai târziu va veni spre vindecare şi urmaşul său Matei Basarab.
Pe la jumătatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomandă împăratului Napoleaon al III-lea, care suferea de o boală a ficatului , apa actualului izvor nr. 1 de la Căciulata. Apa era îmbuteliată şi dusă cu poştalionul la Paris.
De asemeni Frantz Joseph, regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Căciulata.
Datorită faimei apelor miraculoase staţiunea Călimăneşti nu a mai parcurs toate etapele dezvoltării de la cătun la sat, comună, oraş, ci a trecut direct la stadiul de staţiune.
Frumuseţea locurilor este aceea care-i determină pe marii potentaţi ai începutului de secol XX să-şi construiască splendide vile în stil elveţian, un sanatoriu şi cazinouri (clădirea actualei biblioteci şi unul pe insula Ostrov) pentru petrecerea vacanţelor într-un peisaj încântător a Văii Oltului, plină de verdeaţă şi de aerul curat al munţilor.
După 1900 la Călimăneşti se construieşte "Hotel Central", dotat cu o bază de tratament, la început băi, iar apoi cu diferite proceduri balneare. Tot odată pacienţii fac şi cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se află atât la Călimăneşti-Centru, cât şi la Căciulata.
În anul 1912, pe insula Ostrov, unica insulă a râului Olt locuibilă, de fapt unica insulă a unui râu interior din România , în cadrul mirific al unei păduri seculare de brad se construieşte un cazinou în partea de sud la locul numit la Vâltoare. În acest loc de-a lungul timpului au avut loc întreceri sportive ale înotătorilor locali. Deasemeni a fost amenajată o popicărie şi o scenă, locul prezentării unor spectacole artistice. Insula a atras viligiaturiştii nu numai prin prezenţa cazinoului, pădurii seculare şi susurului cristalin al apelor bătrânului Alutus. Insula a fost şi este locul Schitului Ostrov, ctitorie a lui Neagoe Basarab.
De remarcat este faptul că în anii 1975-1980, datorită lucrărilor de amenajare hidrotehnică a Oltului insula a fost supraînălţată, de asemeni şi schitul, însă autoritătile de atunci au considerat că nu este necesară şi reconstrucţia cazinoului. Dar ce a fost mai dezastros a fost ca toată pădurea seculară a fost distrusă, aceea replantată nefiind nici pe departe de ceea ce a fost cândva. Şi mai mult, fără niciun respect cel puţin de o ctitorie a unuia din importanţii domnitori ai neamului românesc, ce să mai discutăm de un lăcaş de închinăciune, lângă schit au construit un ştrand. După 1989, lucrurile au intrat într-un făgaş normal, insula fiind acum cedată schitului.
Tot cu această ocazie a lucrărilor hidro, au dispărut şi cele două bacuri care traversau Oltul la Păuşa şi din insula Ostrov la fosta haltă CFR, Călimăneşti.
Staţiunea, în timp se extinde către Căciulata unde există izvoare termale şi minerale din belşug, iar apoi către Cozia, prin construirea de hoteluri şi baze de tratament.
La Păuşa se află una din cele mai mari tabere şcolare şi studenţeşti, locul unde generaţii de elevi şi studenţi au petrecut clipe de neuitat ale vacanţelor şcolare. De aici au pornit în drumeţii spre mănăstirile Turnu,Stănişoara,Cozia, ori Cornetu, Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) şi muntele Cozia, magnificul urs de piatră culcat pe spate. Tot neuitate au rămas şi serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile.
Industria de bază a oraşului este cea a turismului balnear.
Băile Sovata
Băile Sovata la 60 km de Târgu Mureş Staţiunea este indicată pentru tratamentul bolilor ginecologice (insuficienţă ovariană, cervicită cronică, metrosalpingită cronică, sterilitate) dar şi pentru afectiuni degenerative, inflamatorii şi reumatismale (spondiloză cervicală, dorsală şi lombară, artroză, poliartroză, dureri articulare, tendinite, tendimiozită, poliartrită scapulohumerală), stări posttraumatismale (dupa operaţii vindecate la articulaţii, muşchi, oase, dupa luxaţii şi entorse), pentru boli ale sistemului nervos periferic (pareze uşoare, sechele ale poliomielitei, polinevrite), tulburari endocrine (hipotiroidie, urmare unui tratament endocrinologic), boli cardiovasculare (ulceratii, acrocianoză).
Staţiunea beneficiază de dotari multiple (pentru bai calde, în cadă sau bazin,cu apa minerală sărată prelevată din lacuri; pentru tratamente ginecologice şi împachetări cu namol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalaţii pentru electroterapie şi hidroterapie; saune; sali de gimnastica medicală; plaje pe malul Lacului Ursu şi Lacului Aluniş etc.); condiţiile de cazare sunt bune (hoteluri, cum ar fi "Sovata", "Brădet", "Aluniş", "Făget", "Căprioara", beneficiind în unele cazuri de bază de tratament proprie, vile, hanuri, moteluri şi cabane). Posibilităţile de recreere şi de practicare a sportului sunt de asemenea numeroase (un club cu sala pentru jocuri mecanice, sala de lectura, cinematograf, bazine acoperite, discoteci, popicarie, excursii la Dealul Saca si la Varful Cireşelu etc.).
Staţiunea beneficiază de dotari multiple (pentru bai calde, în cadă sau bazin,cu apa minerală sărată prelevată din lacuri; pentru tratamente ginecologice şi împachetări cu namol cald; bazine pentru kinetoterapie, instalaţii pentru electroterapie şi hidroterapie; saune; sali de gimnastica medicală; plaje pe malul Lacului Ursu şi Lacului Aluniş etc.); condiţiile de cazare sunt bune (hoteluri, cum ar fi "Sovata", "Brădet", "Aluniş", "Făget", "Căprioara", beneficiind în unele cazuri de bază de tratament proprie, vile, hanuri, moteluri şi cabane). Posibilităţile de recreere şi de practicare a sportului sunt de asemenea numeroase (un club cu sala pentru jocuri mecanice, sala de lectura, cinematograf, bazine acoperite, discoteci, popicarie, excursii la Dealul Saca si la Varful Cireşelu etc.).
Băile Felix staţiune situată lângă Oradea
Izvorul termal este un izvor natural, cu temperatura apei ce depăşeşte temperatura medie a locului geografic fiind unul din rezultatele proceselor vulcanismului. După conţinutul apei în săruri minerale un izvor termal poate fi: -izvor cu apă sulfuroasă, -izvor cu apă clorurată (clorură de sodiu), - zvor cu apă cardbonatată, - izvor cu ape radioactive - izvor mineral cu apă rece.
Băile Felix este o localitate şi staţiune balneo-climatică în judeţul Bihor, Transilvania, România. Localitatea este administrată ca parte din comuna Sânmartin. Băile Felix se află la 8 km de municipiul Oradea, situate la sudul acestuia. Este cea mai mare staţiune balneară cu regim permanent din România, situându-se pe locul doi, după litoralul Mării Negre, în privinţa numărului locurilor de cazare din România. Facilităţile existente în această staţiune permite tratarea cu succes a reumatismului şi afecţiunilor neurologice, ginecologice, iar bazele medicale dispun de instalaţii pentru metode ca electroterapia, hidroterapia, aerosoli, masaje, împachetări cu parafină şi alte operaţiuni specifice tratamentelor balneare. Staţiunea Băile Felix permite şi efectuarea unui turism de relaxare.
Vechile documente atestă utilizarea băilor în tratarea diverselor afecţiuni încă din anul 1000, când izvoarele termale au fost descoperite de călugărul Felix, parohul mănăstirii din Sânmartin.
Între 1711-1721 apar primele aşezăminte organizate pentru tratament sub numele de “baia lui Felix”, iar în 1885 se captează un nou izvor, cu o temperatură de 49°C.
Izvoarele termale au fost descoperite, după unii în jurul anului 1000, după alţii, în jurul anului 1200, iar potrivit altor experţi au fost descoperite abia pe la 1700. Singurul fapt nedisputat de istorici este apariţia primelor clădiri în această staţiune: între anii 1711-1721.
Băile Felix este cea mai mare staţiune cu funcţionare permanentă din România. Se află doar la 8 km de Oradea. Temperatura apelor termale este între 20-49 grade Celsius. Datorită conţinutului ridicat de săruri minerale, medicii internişti recomandă pacienţilor tratamentele sau curele cu ape din băi. Prin reţeaua de hoteluri, Băile Felix oferă 7000 de locuri de cazare, precum şi bazine de înot, ştranduri în aer liber sau acoperite şi aer curat.
Datorită climei blânde, în lacurile staţiunii trăiesc nuferi subtropicali.
Ştrandul cu valuri din Băile 1 Mai (cel mai vechi din România- aprox. 107 ani).
Ştrandul cu apă termală Apolo (1900).
Lacul cu nuferi din Băile 1 Mai, rezervaţie naturală care ocroteşte 3 specii naturale protejate: Nymphaea Lotus Thermalis ’ (varietate unică în Europa, relicvă a erei terţiare), peştele „Roşioara lui Racoviţă” (specie endemică, denumită după naturalistul român Emil Racoviţă) şi melcul Melanopsis Parreyssi (supravieţuitor al erei glaciare).
Fenomenul carstic de pe Dealul Şomleului, Avenul de la Betfia sau Avenul “Hudra Bradii” (impropriu numit de localnici “Craterul de la Betfia”). Acesta are o adâncime de 86 de metri, puţul său având o cădere aproape verticală de 54 metri).
Ştrandul Venus din Băile 1 Mai.
Cei interesaţi de cultura şi civilizaţia locală pot vizita următoarele obiective:
“Capela de la Haieu, o impresionantă biserică-sală de sorginte medievală (sec. XIV), în care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene şi gotice (restaurată în anul 1977);
clădirea Sanifarm, o fostă mănăstire aparţinătoare ordinului călugăresc Sf. Vincenţiu, frumoasă clădire de arhitectură barocă, construită în sec. al XVIII-lea.
”Biserica ortodoxă din Rontău (sec. XV)
Biserica unită (greco-catolică) din Haieu (1906);
Bisericile din lemn ortodoxă şi unită din Băile Felix.
Băile Felix şi Băile 1 Mai. Cele două localităţi suburbane ale Oradiei, aflate la circa 8 km de oraş, au devenit sinonime cu noţiunea de staţiune balneară, fiind cele mai cunoscute din România şi foarte căutate în afara graniţelor. Izvoarele cu apă geo-termală cu temperaturi de 43–49°C au proprietăţi curative certificate, fiind oligometalice, bicarbo-natate, calcice şi sodice, iar nămolurile au proprietăţi sapropelice.
Climatul cu ierni blânde şi veri moderate favorizează existenţa unei păduri de foioase întinse, care dau celor două staţiuni o atmosferă ideală în orice anotimp, făcându-le propice pentru relaxare şi tratament, încât ploaia sau frigul iernii nu reprezintă nici un impediment pentru o baie cu apă geo-termală, în aer liber. În Băile 1 Mai există şi cel mai vechi bazin cu valuri din România.
După 1989, staţiunile au intrat într-o dezvoltare mai rapidă si în prezent în ambele staţiuni sunt multe pensiuni si vile care au un confort deosebit şi se situează la nivelul turismului internaţional.
Băile Felix este o localitate şi staţiune balneo-climatică în judeţul Bihor, Transilvania, România. Localitatea este administrată ca parte din comuna Sânmartin. Băile Felix se află la 8 km de municipiul Oradea, situate la sudul acestuia. Este cea mai mare staţiune balneară cu regim permanent din România, situându-se pe locul doi, după litoralul Mării Negre, în privinţa numărului locurilor de cazare din România. Facilităţile existente în această staţiune permite tratarea cu succes a reumatismului şi afecţiunilor neurologice, ginecologice, iar bazele medicale dispun de instalaţii pentru metode ca electroterapia, hidroterapia, aerosoli, masaje, împachetări cu parafină şi alte operaţiuni specifice tratamentelor balneare. Staţiunea Băile Felix permite şi efectuarea unui turism de relaxare.
Vechile documente atestă utilizarea băilor în tratarea diverselor afecţiuni încă din anul 1000, când izvoarele termale au fost descoperite de călugărul Felix, parohul mănăstirii din Sânmartin.
Între 1711-1721 apar primele aşezăminte organizate pentru tratament sub numele de “baia lui Felix”, iar în 1885 se captează un nou izvor, cu o temperatură de 49°C.
Izvoarele termale au fost descoperite, după unii în jurul anului 1000, după alţii, în jurul anului 1200, iar potrivit altor experţi au fost descoperite abia pe la 1700. Singurul fapt nedisputat de istorici este apariţia primelor clădiri în această staţiune: între anii 1711-1721.
Băile Felix este cea mai mare staţiune cu funcţionare permanentă din România. Se află doar la 8 km de Oradea. Temperatura apelor termale este între 20-49 grade Celsius. Datorită conţinutului ridicat de săruri minerale, medicii internişti recomandă pacienţilor tratamentele sau curele cu ape din băi. Prin reţeaua de hoteluri, Băile Felix oferă 7000 de locuri de cazare, precum şi bazine de înot, ştranduri în aer liber sau acoperite şi aer curat.
Datorită climei blânde, în lacurile staţiunii trăiesc nuferi subtropicali.
Ştrandul cu valuri din Băile 1 Mai (cel mai vechi din România- aprox. 107 ani).
Ştrandul cu apă termală Apolo (1900).
Lacul cu nuferi din Băile 1 Mai, rezervaţie naturală care ocroteşte 3 specii naturale protejate: Nymphaea Lotus Thermalis ’ (varietate unică în Europa, relicvă a erei terţiare), peştele „Roşioara lui Racoviţă” (specie endemică, denumită după naturalistul român Emil Racoviţă) şi melcul Melanopsis Parreyssi (supravieţuitor al erei glaciare).
Fenomenul carstic de pe Dealul Şomleului, Avenul de la Betfia sau Avenul “Hudra Bradii” (impropriu numit de localnici “Craterul de la Betfia”). Acesta are o adâncime de 86 de metri, puţul său având o cădere aproape verticală de 54 metri).
Ştrandul Venus din Băile 1 Mai.
Cei interesaţi de cultura şi civilizaţia locală pot vizita următoarele obiective:
“Capela de la Haieu, o impresionantă biserică-sală de sorginte medievală (sec. XIV), în care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene şi gotice (restaurată în anul 1977);
clădirea Sanifarm, o fostă mănăstire aparţinătoare ordinului călugăresc Sf. Vincenţiu, frumoasă clădire de arhitectură barocă, construită în sec. al XVIII-lea.
”Biserica ortodoxă din Rontău (sec. XV)
Biserica unită (greco-catolică) din Haieu (1906);
Bisericile din lemn ortodoxă şi unită din Băile Felix.
Băile Felix şi Băile 1 Mai. Cele două localităţi suburbane ale Oradiei, aflate la circa 8 km de oraş, au devenit sinonime cu noţiunea de staţiune balneară, fiind cele mai cunoscute din România şi foarte căutate în afara graniţelor. Izvoarele cu apă geo-termală cu temperaturi de 43–49°C au proprietăţi curative certificate, fiind oligometalice, bicarbo-natate, calcice şi sodice, iar nămolurile au proprietăţi sapropelice.
Climatul cu ierni blânde şi veri moderate favorizează existenţa unei păduri de foioase întinse, care dau celor două staţiuni o atmosferă ideală în orice anotimp, făcându-le propice pentru relaxare şi tratament, încât ploaia sau frigul iernii nu reprezintă nici un impediment pentru o baie cu apă geo-termală, în aer liber. În Băile 1 Mai există şi cel mai vechi bazin cu valuri din România.
După 1989, staţiunile au intrat într-o dezvoltare mai rapidă si în prezent în ambele staţiuni sunt multe pensiuni si vile care au un confort deosebit şi se situează la nivelul turismului internaţional.
2009. május 21., csütörtök
Bucuresti
Bucurestiul este capitala si centrul industrial si comercial al Romaniei. Este localizat in sudestul tarii, si se afla pe malurile raului Dambovita.
Orasul a fost mentionat pentru prima data in 1459 si a devenit capitala Romaniei in 1862. De atunci, a suferit o varietate de schimbari si a devenit centrul mass media, culturii si scenei artistice romane. Arhitectura sa eclectica, ce reprezinta un amestec intre istoric, comunist si modern, reflecta, de asemeni, istoria variata a orasului. In perioada interbelica, arhitectura eleganta si sofisticarea I-a adus titlul de “Micul Paris”. Cu toate ca o mare parte din centrul istoric a fost deteriorat de razboi, cutremure si programul de sistematizare a lui Nicolae Ceausescu, majoritatea spatiului a supravietuit si in ultimii ani sufera o expansiune economica si culturala.
Orasul a fost mentionat pentru prima data in 1459 si a devenit capitala Romaniei in 1862. De atunci, a suferit o varietate de schimbari si a devenit centrul mass media, culturii si scenei artistice romane. Arhitectura sa eclectica, ce reprezinta un amestec intre istoric, comunist si modern, reflecta, de asemeni, istoria variata a orasului. In perioada interbelica, arhitectura eleganta si sofisticarea I-a adus titlul de “Micul Paris”. Cu toate ca o mare parte din centrul istoric a fost deteriorat de razboi, cutremure si programul de sistematizare a lui Nicolae Ceausescu, majoritatea spatiului a supravietuit si in ultimii ani sufera o expansiune economica si culturala.
Baile Herculane
Baile Herculane este un oras in Banat, judetul Caras-Severin, situat in valea raului Cerna, intre muntii Mehedinti la est si muntii Cerna la vest, la o altitudine de 160 m.
Statiunea balneoclimaterica Baile Herculane are o istorie vasta. Numeroasele descoperiri arheologice arata ca zona a fost inhabitata inca din Paleolitic. Pestera Hotilor are numeroase nivele, inclusiv una din Musterian, una din Mezolitic si restul din Neolitic.
Legenda spune ca Hercule, obosit si istovit, s-a oprit in vale pentru a face baie si a se odihni. In perioada de 165 de ani de dominare romana a Daciei, Baile Herculane erau vestite in tot imperiul, acesta fiind un loc vizitate de aristorcratia romana. Nu mai putin de sase statui ale lui Hercule datate din aceeasi perioada au fost descoperite. O imitatie din bronz, sculpata in 1874, reprezinta un monument in centrul orasului.
In epoca moderna, statiunea era vizitata pentru calitatile sale de vindecare, izvoare termale continand sulf, clor, sodiu, calciu, magneziu si alte minerale, de asemeni si aer ionizat. Inainte de cel de al Doilea Razboi Mondial, era in continuare o destinatie populara printre europenii occidentali, astfel orasul devenind unul luxos. In perioada comunista au fost construite facilitati de turism in masa, cum ar fi hoteluri foarte inalte din beton. Era foarte apreciata de pensionari, care isi cheltuiau cupoanele alocate de stat in acest loc, pentru imbunatatirea sanatatii. Astazi, turistii sunt mai tineri, fiind atrasi de peisajul montan foarte frumos.
Statiunea balneoclimaterica Baile Herculane are o istorie vasta. Numeroasele descoperiri arheologice arata ca zona a fost inhabitata inca din Paleolitic. Pestera Hotilor are numeroase nivele, inclusiv una din Musterian, una din Mezolitic si restul din Neolitic.
Legenda spune ca Hercule, obosit si istovit, s-a oprit in vale pentru a face baie si a se odihni. In perioada de 165 de ani de dominare romana a Daciei, Baile Herculane erau vestite in tot imperiul, acesta fiind un loc vizitate de aristorcratia romana. Nu mai putin de sase statui ale lui Hercule datate din aceeasi perioada au fost descoperite. O imitatie din bronz, sculpata in 1874, reprezinta un monument in centrul orasului.
In epoca moderna, statiunea era vizitata pentru calitatile sale de vindecare, izvoare termale continand sulf, clor, sodiu, calciu, magneziu si alte minerale, de asemeni si aer ionizat. Inainte de cel de al Doilea Razboi Mondial, era in continuare o destinatie populara printre europenii occidentali, astfel orasul devenind unul luxos. In perioada comunista au fost construite facilitati de turism in masa, cum ar fi hoteluri foarte inalte din beton. Era foarte apreciata de pensionari, care isi cheltuiau cupoanele alocate de stat in acest loc, pentru imbunatatirea sanatatii. Astazi, turistii sunt mai tineri, fiind atrasi de peisajul montan foarte frumos.
Valea Prahovei
Spre deosebire de litoralul romanesc, in Valea Prahovei are loc turism pe toata perioada anului, nu doar sezonier.
Valea Prahovei este valea unde raul Prahova isi croieste drum intre Muntii Bucegi si Baiului. Este o destinatie turistica populara si datorita conditiilor, dar si situarii la aproximativ 100 km de Bucuresti.
Geografic, raul Prahova separa Carpatii Estici de Carpatii Sudici. De –a lungul istoriei, coridorul a fost cea mai importanta trecere intre Valahia si Transilvania. Actualul DN1, care leaga municipiile Bucuresti si Brasov, si viitoarea autostrada A3 sunt construite de-a lungul Vaii Prahovei.
Regiunea este o destinatie foarte apreciata de alpinisti si fani ai sporturilor de iarna. Cele mai importante statiuni sunt Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia, Comarnic si Breaza.
Probabil cel mai circulat masiv din zona Vaii Prahovei este Masivul Bucegi.
Muntii Bucegi sunt localizati in centrul tarii, la sud de orasul Brasov. Fac parte din Carpatii Sudici. La est, muntii Bucegi au o panta foarte abrupta catre populara destinatie turistica Valea Prahovei. La o altitudine mai mare gasim Platoul Bucegi, unde factori metamorfici externi – vantul, ploaia – au transformat unele roci in niste figuri spectaculoase cum ar fi Sphinx-ul si Babele.
Masivul Bucegi este grupat in trei parti:
- Muntii Bucegi (varful Omu, 2505 m)
- Muntii Leaota (varful Leaota, 2133 m)
- Muntii Piatra Craiului (varful Baciului, 2238 m)
Intre Piatra Craiului si Muntii Bucegi/Leaota gasim trecatoarea Bran, care pe timpuri fusese punct vamal intre Valahia si Transilvania, aparat de castelul Bran.
Valea Prahovei este valea unde raul Prahova isi croieste drum intre Muntii Bucegi si Baiului. Este o destinatie turistica populara si datorita conditiilor, dar si situarii la aproximativ 100 km de Bucuresti.
Geografic, raul Prahova separa Carpatii Estici de Carpatii Sudici. De –a lungul istoriei, coridorul a fost cea mai importanta trecere intre Valahia si Transilvania. Actualul DN1, care leaga municipiile Bucuresti si Brasov, si viitoarea autostrada A3 sunt construite de-a lungul Vaii Prahovei.
Regiunea este o destinatie foarte apreciata de alpinisti si fani ai sporturilor de iarna. Cele mai importante statiuni sunt Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia, Comarnic si Breaza.
Probabil cel mai circulat masiv din zona Vaii Prahovei este Masivul Bucegi.
Muntii Bucegi sunt localizati in centrul tarii, la sud de orasul Brasov. Fac parte din Carpatii Sudici. La est, muntii Bucegi au o panta foarte abrupta catre populara destinatie turistica Valea Prahovei. La o altitudine mai mare gasim Platoul Bucegi, unde factori metamorfici externi – vantul, ploaia – au transformat unele roci in niste figuri spectaculoase cum ar fi Sphinx-ul si Babele.
Masivul Bucegi este grupat in trei parti:
- Muntii Bucegi (varful Omu, 2505 m)
- Muntii Leaota (varful Leaota, 2133 m)
- Muntii Piatra Craiului (varful Baciului, 2238 m)
Intre Piatra Craiului si Muntii Bucegi/Leaota gasim trecatoarea Bran, care pe timpuri fusese punct vamal intre Valahia si Transilvania, aparat de castelul Bran.
Manastirea Putna
Manastirea Putna este cea mai reprezentativa manastire a Bucovinei si una dintre cele mai importante centre culturale, religioase si artistice ale Moldovei medievale. Alaturi de multe altele, este una dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. A fost intemeiata pe malul raului Putna, care izvoraste din muntii Obcina Mare din Bucovina.
Dupa ce Stefan cel Mare a castigat batalia in urma careia a cucerit cetatea Chilia, din dorinta de a –I multumi lui Dumnezeu pentru succesul sau, la 10 iulie 1466 a inceput constructia manastirii Putna, dedicate Maicii Domnului. Se crede ca terenul pe care a fost construita manastirea era ocupat inainte de o padure bogata. Intr –o cronica contemporana se mentioneaza ca Stefan a cumparat satul Vicovu de Sus de la Stan Babici, Iachim Babici si Simion Babici contra a 200 zloti. Terenul a fost anexat manastirii.
La 3 septembrie 1470 manastirea Putna a fost sanctificata astfel devenind cel mai important centru religios din zona. Stefan a participat cu toata familia sa la ceremonie. Se crede ca manastirea a fost construita de un arhitect grec pe nume Theodor, insa este o eroare de interpretare a cronicilor gasite in cetatea Chilia, astfel adevaratul arhitect ramanand necunoscut.
Dupa ce Stefan cel Mare a castigat batalia in urma careia a cucerit cetatea Chilia, din dorinta de a –I multumi lui Dumnezeu pentru succesul sau, la 10 iulie 1466 a inceput constructia manastirii Putna, dedicate Maicii Domnului. Se crede ca terenul pe care a fost construita manastirea era ocupat inainte de o padure bogata. Intr –o cronica contemporana se mentioneaza ca Stefan a cumparat satul Vicovu de Sus de la Stan Babici, Iachim Babici si Simion Babici contra a 200 zloti. Terenul a fost anexat manastirii.
La 3 septembrie 1470 manastirea Putna a fost sanctificata astfel devenind cel mai important centru religios din zona. Stefan a participat cu toata familia sa la ceremonie. Se crede ca manastirea a fost construita de un arhitect grec pe nume Theodor, insa este o eroare de interpretare a cronicilor gasite in cetatea Chilia, astfel adevaratul arhitect ramanand necunoscut.
Chei si defilee in Romania
Cheile sunt portiuni de vale ingusta cu lungimea intre 300 si 100 m. Ele sunt locurile unde versantii aproape verticali se intalnesc abia in albia raului. Strabaterea acestora se face cu mare greutate, in lungul unor poteci cand langa apa, cand langa versant. In alte situatii, interventia brutala a omului duce la crearea unor drumuri de cariera sau forestiere, distrugand frumusetea cheilor.
Fiind importante zone turistice cheii se amenajeaza, antropizand peisajul natural care a dus la scaderea mare a valorii initiale.
Defileul, considerat un ansamblu, constituie de asemeni un sector de vae ingusta, dar acesta este de dimensiuni mari si are o infatisare complexa. Ele au o lungime multikilometrica, sunt adanci de cateva sute de metri, prezentand versanti ale caror pante permit dezvoltarea si mentinerea vegetatiei bogate. Toate defileele sunt strabatute de cai de comunicatie si au multe amenajari turistice.
Frumusetea deosebita a celor doua sectoare de vale constituie o inflorire a florei si faunei romanesti. Din pacate, ele nu mai sunt cutreierate cu acelasi interes.
Fiind importante zone turistice cheii se amenajeaza, antropizand peisajul natural care a dus la scaderea mare a valorii initiale.
Defileul, considerat un ansamblu, constituie de asemeni un sector de vae ingusta, dar acesta este de dimensiuni mari si are o infatisare complexa. Ele au o lungime multikilometrica, sunt adanci de cateva sute de metri, prezentand versanti ale caror pante permit dezvoltarea si mentinerea vegetatiei bogate. Toate defileele sunt strabatute de cai de comunicatie si au multe amenajari turistice.
Frumusetea deosebita a celor doua sectoare de vale constituie o inflorire a florei si faunei romanesti. Din pacate, ele nu mai sunt cutreierate cu acelasi interes.
Feliratkozás:
Bejegyzések (Atom)